O Doamna

 

    Astazi o sa povestesc despre bucuria de a redescoperi ce inseamna pentru mine o Doamna. Iar majuscula nu este intamplatoare. Asta pentru ca tot astazi am avut o scurta intalnire cu o femeie pe care lesne o pot numi astfel. Si nu, nu e nevoie sa cunosti un om de-o viata ca sa ai ochi sa vezi niste lucruri.

   Asa cum, dupa cum bine stiti, in articolele mele este vorba despre orice si se poate regasi oricine. Si recunosc ca intotdeauna mi-a placut aceasta urma de mister, ca sa nu mai vorbim si de bunul simt de a nu da nume ;)

   Sa revin insa la titlul articolului. Pentru mine o Doamna este acea femeie care stie sa isi traiasca cu respect varsta, care stie sa se bucure frumos de anii sai, care stie ca “varsta este doar o cifra”. Care are acea bunatate in priviri, indiferent de functia care-i troneaza pe cartea de vizita, dar care cu atat mai mult stie sa respecte trecand prin situatii ale vietii care au marcat-o si a invatat sa fie un om mai bun prin fiecare imprejurare.

   Care stie ca vorba dulce mult aduce, care isi aminteste ca respectul se castiga si indiferent de forma de adresare, omenia se pune inaintea oricarei pozitii sociale. Care stie sa glumeasca, dar si cum sa balanseze cu aceste glume care uneori pot duce la felurite interpretari. Care stie sa-si foloseasca si sa-si dezvolte constant inteligenta emotionala.

 

   O Doamna este acea femeie care stie ca, indiferent incotro se indreapta viata si cati ani aduna in buchetul vietii, lucreaza constant cu ea la a-si intretine bucuriile prin activitati diverse. Care stie ca asta ajuta si nu-i lasa mintea sa alunece pe panta invidiei, daca cumva observa o femeie care la prima vedere poate parea mai tanara si mai atragatoare. Care stie ca intr-o zi poti cadea, in alta te poti ridica si apoi relua. Care stie ca viata iti rezerva cele mai neasteptate surprize si tocmai de aceea stie sa isi aminteasca sa fie Om mai inainte de functii si titulaturi. Pe care, de altfel, le si merita cu prisosinta, avand in vedere munca adunata de-a lungul timpului.

   O Doamna este aceea care stie sa bucure prin prezenta ei, cu zambetul, cu bunatatea, cu particica din suflet pe care ti-o ofera prin increderea acordata. Poate doar si prin a-ti povesti despre un lucru care poate parea banal, dar pe care ti-l incredinteaza doar tie. Si este minunat sentimentul bucuriei si increderii pe care il simti atunci cand oamenii la randul lor iti transmit cu incredere si bucurie despre…ce minuni au iesit doar folosind niste sticlute de oja sau cat de frumos se vede luna prin lentila unui anumit aparat.

   Si da, simt teribil de multa mandrie sa fii avut ocazia sa cunosc astfel de femei, tocmai pentru ca fiecare iti lasa o particica din tot ce inseamna ele ca om. Iar asta la randu-mi ma formeaza si ma fac sa imi doresc sa ma imbunatatesc din ce in ce mai mult :)

Sufletul echipei

   

 Trecand de curand prin alte schimbari si valuri ale vietii, dupa cum imi place mie sa spun, astazi mi-am propus sa scriu despre “sufletul echipei”. Nu stiu daca v-ati gandit vreodata la asta, eu insa avand ocazia de a face parte de-a lungul anilor din mai multe echipe, pentru diferite perioade, functie de proiectul alocat, mediul de business existent sau, pur si simplu, datorita situatiei de viata, am ajuns la concluzia ca exista un acest “suflet al echipei”. Si tot astfel am ajuns sa inteleg cat este de important pentru mine acest lucru. Pentru ca oricat ne-am amagi sau ne-am gasi tot soiul de scuze, realitatea este ca la serviciu, la job, in cariera sau mai adaugati orice alta terminologie profesionala, ne petrecem cea mai mare parte din viata.

   Si cam cat credem ca am putea duce sau genera vreun plus valoare, daca echipa din care facem parte nu ne vine ca o manusa? Unii veti spune ca asa ceva nu exista, ca e doar un job si trebuie tratat ca atare. Sau ca nu ai cum sa iti faci prieteni la munca sau ca nu ar trebui etc etc.  Si da, sunt de accord cu fiecare varianta pentru ca fiecare avem dreptul la opinii si pareri.

   Ce imi doresc eu insa sa spun cu acest articol de astazi este ca cel mai important este sa ne cunoastem si sa stim unde putem fi impacati si chiar fericiti la locul de munca. Pentru ca daca stam cu senzatia ca suportam 8 ore pe zi (care de cele mai multe ori sunt doar pe hartie) si mergem apoi acasa si ne incarcam bateriile, nu facem altceva decat sa ne mintim singuri, sau sa punem carul inaintea boilor, cum s-ar spune :)

 

   Din punctul meu de vedere este minunat sa stai intr-un mediu si intr-o echipa care over all sa iti transmita mai multe lucruri bune. Pentru ca da, stiu si eu ca nu vei putea fi intotdeauna pe aceeasi lungime de unda cu toata lumea. Asa cum nu toate zilele vor curge lin. Dar in care aspect al vietii se intampla asta? Dar consider ca este cu adevarat important ca per ansamblu balanta sa incline mai mult spre partea buna si frumoasa. Pentru ca doar asa putem simti satisfactie, productivitate, implinire, apreciere, motivatie, bucurie, engagement si alte asemenea.

   Din propria experienta vorbesc de doua situatii foarte simple:

1. Cand faci parte dintr-o echipa care simti ca te seaca de energie sau din care simti clar ca nu ar trebui sa faci parte (si aici de cele mai multe ori intervin celebrele scuze pe care ni le gasim pentru a nu lua vreo decizie de a schimba ceva) 
2. Cand faci parte dintr-o echipa dedicata, implicata si sudata (care simti cum te incarca cu toata puterea si cu foarte multe lucruri bune, inveti, te dezvolti, unde te simti apreciat si vezi ca munca ta chiar face diferenta)

   Nici una, nici cealalta nu se poate spune ca e buna sau rea. Ci mai degraba ca tine de suportabilitatea fiecaruia, unde se regaseste fiecare mai bine si, pana intr-un final, tine de cat poate duce fiecare. Pentru ca da, e simplu sa sesizezi aceste lucruri, dar nu e deloc usor sa si actionezi si sa iei decizii in anumite privinte si directii. Pentru ca da, cunosc, toti avem cheltuieli, datorii, rate, copii de crescut, situatii de gestionat, facturi de platit si lista poate duce la nesfarsit. Dar la fel de bine stiu ca exista si acel “suflet al echipei” de la numarul 2, pentru ca am avut ocazia sa fac parte din astfel de echipe, si nu doar o data. Iar sentimentul este unul de nepretuit :)