De cele mai multe ori atunci cand auzim cuvantul “cadou”
aproape involuntar ne gandim la ceva material. Și pe undeva este și normal.
Acest cuvant (sau orice sinonim lui) a fost atat de mult “materializat” încat
ne este aproape imposibil ca în primul moment să ne gandim la ceva ce nu s-ar
cumpăra cu bani.
Totul pleacă din copilărie cand suntem foarte atrași de
obiecte. Încet-încet crescand ne dorim din ce în ce mai multe lucruri
materiale. Trăim pană la urma într-o eră a consumului. În perioada comunismului
ai noștri părinti rar iși permiteau anumite lucruri pentru că se găseau foarte
greu. Ulterior, au început să se găsească din ce în ce mai multe, dar
situația financiară a fiecărei familii a fost afectă într-o anumită măsură în legătură cu
ce însemna achiziția diverselor bunuri.
Un cadou, pe langă componenta lui materială, cred că cel mai
evident i se vede componenta emoțională. Pentru că pana la urmă, aceasta cred
că este cea care face diferența. V-ați aflat probabil în situații în care ați
primit ceva material foarte scump, dar care să nu vă trezească nicio emoție.
Sau invers. Ori ați primit un cadou fără o valoare financiară foarte mare,
dar bucuria a fost extraordinar de mare. Și analogiile pot continua. Ce am
învățat eu din acest moment de primire sau dăruire a cadourilor? Că cel mai
important este ce simți tu că este cel mai important pentru tine. Dacă pe tine
te face fericit/ă un cadou scump, dar fără să observi “hartia” în care este împachetat
cadoul, atunci este bine să știi să iți asumi asta. Cand spun “hartie” mă refer
evident la persoana care alege să-ti facă acest dar, precum și la valorile
acesteia sau ce o face specială pentru tine.
Pentru mine ceea ce face diferența este persoana care îmi face un
cadou. Trecand prin diferite experiențe de-a lungul timpului, așa am ajuns să
mă cunosc și să știu că mă pot bucura de orice primesc și cu orice ocazie, în
primul rand prin prisma a ceea ce simt față de persoana respectivă si
indiferent de natura relației…sau a cadoului. Am crescut într-un mediu în care
părinții mei nu iși permiteau să facă cadouri. Peste ani am înțeles că mintea
lor era mai concentrată pe a asigura strictul necesar decat a se
gandi că poate dacă mi-ar fi făcut cadou o carte, pe termen lung ar fi însemnat
mult mai mult pentru mine. Probabil că aceea era modalitatea lor de a “face un
cadou”, iar eu am învățat să-i apreciez și să îi respect pentru cadoul timpului
oferit. Tocmai pentru că, între timp, am ajuns să știu ce înseamnă pentru mine
acel concept de “cadou” despre care pomenim aici.
Și din nou, odată cu trecerea anilor am realizat cum să
primesc un cadou, de la cine, în ce moment sau context. Așa cum am învățat inclusiv să îmi fac și singură cadouri. Pentru că de cele mai multe ori așteptăm de
la ceilalți, dar și momentele cand matur ne oferim niște cadouri, pot face o
mare diferență în dezvoltarea și personalitatea noastră. Avand în vedere că,
încă din copilărie, îmi plăcea să mă gandesc la ziua mea de naștere cu vreo 2-3
luni înainte, anul acesta o să fac la fel :D Și mi-am propus să aleg din lista
dorințelor cel puțin un lucru pe care să mi-l fac cadou. Aici intră un telefon
nou (că vorba cuiva foarte drag mie, cel actual s-ar putea să mă lase-n pom în
curand, avand în vedere că-l am de ceva ani), un ceas sau una bucată Miss Dior :))
Ah da, și ceva tot din categoria lucrurilor speciale, o anume operație la ochi…
Si orice cadou aș alege, evident că va fi împachetat în “hartia” corespunzatoare.
În cazul de față acest lucru însemnand sentimentele de bucurie și de realizare pe
care mi le voi dărui.
Îmi amintesc că cel mai frumos cadou pe care l-am primit
vreodată a fost ceva la care nu mă așteptam, îmbrăcat cu o “hartie” a
recunoștinței, bucuriei de a fi în doi, într-un oraș foarte drag sufletului meu
și, cum altfel?, învăluit în senzația de căldură de a fi fost în cea mai bună
companie. Cadoul în sine a fost unul foarte practic, și combinat cu toate cele
de mai sus, cred că m-a făcut cu atat mai mult să fiu foarte atentă și să
reînvăț ce înseamnă să ai grijă de lucruri. Dar mai ales să fii fericit și să
trăiești clipa…
Pentru voi care a fost cel mai important cadou pe care l-ați
primit?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu