Exista prietenie dupa iubire?

   Astazi am chef sa scriu si atat. Iar articolul de astazi porneste de la o idee data de o persoana tare draga din viata mea. O persoana care, intr-un alt context, nu am avut puterea de a spune ca imi doream mai mult prezenta ei, pur si simplu, din bunatatea si frumusetea pe care le emana cu fiecare ocazie. 

   Si anume, exista sau nu exista prietenie dupa iubire?

   Si ii raspund pe aceasta cale. Din punctul meu de vedere exista prietenie dupa o relatie. Adevarat ca uneori ar fi mai bine daca aceasta relatie de prietenie ar fi inaintea celei de iubire, dar din propria experienta pot spune ca pana la urma totul se rezuma la cei doi.

Iar acea prietenie are o alta culoare in acel context, pe langa faptul ca te invata cum sa vezi persoana respectiva cumva parca dintr-o alta perspectiva.

   Cred ca începi sa realizezi cat a tinut cineva la tine abia cand nu mai e.

Si te surprinde brusc ca pot exista si relatii frumoase chiar dupa ce relatia amoroasa se termina. E un sentiment placut sa iti spuna cineva cat ai insemnat pentru el prin exemple concrete, prin respect, printr-un soi de mangaiere nevazuta. Ce simti cand cineva te surprinde cu o descriere a ta pe care, parca, nici tu nu o cunosteai? 

Sa vezi ca cineva isi aminteste peste vreme detalii despre tine despre care tu nici nu mai visai, asta da experienta. 

   Si da, am avut experienta de a avea alaturi pe cineva care mi-a fost si iubit, si prieten, si parinte si orice altceva. Si chiar si intr-o anumita perioada in care se poate spune ca am fost despartiti, acest om a stiut sa vegheze asupra mea.

   Am vazut ce inseamna implicare, dedicare, respect, intelepciune, aprecierea omului de langa tine, comunicare, placere, faptul ca intotdeauna erau vazute calitatile si nicidecum asa-zisele defecte, ce a insemnat sa-mi fie alaturi la greu si sa-mi accepte momentele dificile, sa ma stranga in brate, sa guste cu placere din ce reuseam sa gatesc, sa ma inteleaga daca eram obosita dupa o zi de munca, sa-mi fie alaturi cand nu aveam un job, sa-mi inteleaga independenta, sa aprecieze frumos cand ii calcam o camasa, sa ma ridice ca om, sa ma protejeze de situatii care nu ma priveau, sa imi spuna pe un ton emancipat si lucrurile care nu imi conveneau, dar care stiam ca mai apoi ma vor ajuta si parca sa se retraga intr-o alta lume cand a simtit ca nu va mai putea fi langa mine asa cum si-ar fi dorit. 

   Iubirea pana la urma se invata, se construieste, te apropie chiar si atunci cand iti e frica. 

Am avut astfel ocazia sa vad si sa simt cum e acea prietenie aparte ramasa dupa o iubire. De fapt, cred ca pur si simplu se transforma intr-un alt soi de iubire. 

Ce inseamna pentru mine a ramane prieteni dupa ce in prealabil am avut o relatie? Sa mai stiu intr-un fel sau altul de persoana respectiva, sa povestim, sa ne vedem cu respect la o plimbare, sa ne uram de sanatate cu fiecare ocazie, sa ne strangem cu drag in brate la o eventuala reuniune, sa bem o cafea in liniste, sa ne auzim din cand in cand la un telefon. Si povestea continua...

   Voi cum vedeti acest tip special de relatie? :)