Pentru ca am avut ocazia de a trece prin Sibiu o singura
data si sa tot fie vreo doi ani si
jumatate de atunci, am ramas cu dorinta de a reveni tocmai pentru ca vroiam sa
pot descoperi mai pe indelete acest frumos oras.
Si poate exact cand credeam ca nu voi mai reusi sa programez
aceasta evadare din Bucuresti (pentru ca asa apar intotdeauna in agendele
noastre tot felul de alte situatii de rezolvat si chestiuni carora le dam o
anumita importanta sau urgenta), am reusit. In saptamana ce tocmai s-a incheiat
pasii mi-au fost purtati prin Sibiu. Si recunosc ca mi-a prins extraordinar de
bine.
Orasul are, intr-adevar, o frumusete aparte. Cladirile care
parca te privesc la tot pasul iti dau o stare noua si ciudata in acelasi timp.
Casele zugravite in felurite culori te fac din nou sa intelegi de ce acest oras
este atat de vizitat si apreciat. Arhitectura bisericilor si a monumentelor te
duc parca intr-o alta lume. Si cumva e si normal, avand in vedere obisnuinta cu
care fiecare venim din locurile in care am copilarit si am trait.
Vremea a fost de vis. Doar vreo doi-trei stropi de ploaie in
prima zi cand am ajuns. Si de fapt si aceia mai mult in noapte. Asta mi-a
permis sa-mi folosesc cu mult drag si inspiratie aparatul foto. Cafeaua bauta
la o terasa frumos aranjata (asa am descoperit cat de mult imi place siropul de
migdale in cafea), cateva pagini citite pe-o banca in Parcul Cetatii,
fotografiile furate cu rucsacul la plimbare sau inghetata asortata de care m-am
bucurat pe indelete, sunt doar cateva din momentele care pentru mine au facut
deliciul acestui mini-concediu.
Si m-am bucurat cu atat mai mult de aceste zile pentru ca sa
fie de-acuma cam sase ani de cand nu am mai apucat sa imi planific ceva ce s-ar
putea numi concediu. Insemnand genul acela de relaxare care sa iti permita sa
te destinzi cu adevarat, sa-ti “decuplezi” creierul de la orice ganduri sau
griji, sa traiesti pur si simplu momentul si clipa. Dar da, stiu, totul tine
doar de noi si de cum ne organizam. Pentru ca restul inseamna doar scuze cumva
pe care ni le gasim, lucruri de care ne agatam, tipare psihologice pe care le
repetam :D
Pentru urmatoarea plimbare in afara Bucurestiului, poate voi
reusi sa bifez o idee despre care scriam acum ceva vreme aici ;) Iar acum inapoi in
Bucuresti, cu forte prospete si planuri frumoase de pus in aplicare. Schimbari,
cursuri, aranjamente, evenimente si lista poate continua. Iar sentimentul cand
ai lucruri de facut si treci la actiune efectiv, este un sentiment de nepretuit :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu