Stiu, este un
subiect mai delicat, dar cum blogul meu pune accentul pe idei si povesti de
viata, care mai din teorie, care mai din practica, astazi am ales sa abordez
acest subiect, dupa cum am promis acum ceva vreme.
Toti am
simtit sau vom simti acest sentiment la un moment dat. Fie ca vorbim de
perioada copilariei, cand apare un frate sau vreun verisor in peisaj. Fie ca
vorbim de perioada adolescentei cand incepem sa avem senzatia ca ceilalti arata
mai bine, ca se inteleg mai bine cu parintii sau ca au mai multi prieteni. Sau
ca ajungem deja la maturitate si parca constatam ca ale noastre cunostinte sunt
mai avute, mai implinite sau mai realizate. Toti facem cunostinta cu acest
sentiment de gelozie.
Viata insa ne
arata si ne invata ca important este cum gestionam acest sentiment. Daca il
lasam sa ne macine prea mult incotro ajungem? Daca il “ghidam” intr-o anumita
directie, se poate sa invatam si ceva constructiv din el? Bun, de stabilit am
stabilit ca, indiferent de natura relatiilor in care ne aflam, vom ajunge sa
simtim acea gheruta care ne zgarie si care se joaca cu sufletul nostru. Din
experientele mele si ale oamenilor cu care am avut sansa sa interactionez, am
observat niste lucruri pe care le-as numi eu interesante. Daca discutam de o
relatie sot-sotie, iubit-iubita, gelozia are doua forme, aviz titlului
articolului.
Cea
constructiva este aceea in care ii arati partenerului tau ca iti pasa si ca te
implici in acea relatie, printr-o privire atenta si plina de drag, printr-o
atingere delicata a mainii sau printr-o imbratisare intr-un anumit context. Ii
transmiti astfel bucuria si faptul ca esti mandru/a ca iti este alaturi in
aceasta relatie, ca invatati impreuna sa treceti prin momente placute sau mai
putin placute, prin zile in care nu veti fi intotdeauna pe aceeasi lungime de
unda, dar invatand sa va respectati si sa va apreciati din toate punctele de
vedere. Cum vad eu gelozia constructiva? Un amalgam mai degraba intre niste
sentimente frumoase si invatand in fiecare moment sa nu aluneci pe o panta
abrupta catre acea gelozie distructiva.
Gelozia
distructiva este tot un amalgam, dar de aceasta data de momente tensionate,
vorbe urate, de a-ti inchide partenerul intr-o colivie, de a-i lua bucuria de a
trai, gesturi prin care bruschezi si-o tonalitatea a limbajului peste limita
admisa, control exagerat, lipsa respectului intimitatii celuilalt si lista
poate continua. Care crezi ca-i rezultatul unui astfel de comportament fata de
partenerul tau? Este doar o chestiune de timp pana se trezeste si tot doar o
chestiune de timp pana ajunge sa-si ia zborul. Pentru ca oricine isi doreste o
viata frumoasa, in care sa fie iubit, apreciat, respectat, implicat (exceptiile
sunt doar ca sa confirme regula si nu e cazul sa le dezbat aici). Iar pentru a avea o viata frumoasa,
singura, dar singura modalitate de a te simti frumos din toate punctele de
vedere este sa fii intre oameni la fel de frumosi. Si nu intre cei care te
distrug cate putin in fiecare zi prin...aceasta gelozie despre care pomeneam. Dar la final decizia este a fiecaruia dintre noi si fiecare ne raportam la gradul nostru de suportabilitate.
Mai sus am
exemplificat pentru un anumit tip de relatie. Dar asa cum spuneam la inceput,
acest sentiment il nutrim toti, indiferent de varsta, statut sau functie. Ca sa
evoluam insa intr-un mod armonios, avem nevoie de sprijinul parintilor cand
suntem copii (ca sa gestioneze, de exemplu,
situatia cand apare un alt frate; dar si mai tarziu la adolescenta), de
sprijinul prietenilor (incepand de la adolescenta pana spre maturitate), si tot
de ajutorul prietenilor (in plina maturitate, cand avem parte de experiente de
viata care ne marcheaza mai mult sau mai putin), precum si intelepciunea
varstnicilor (am avut exemplu de casnicii de peste 60 de ani, iar asta imi spune
ceva).
In concluzie:
facem alegeri in fiecare moment, inclusiv in aceasta privinta a sentimentelor
pe care le lasam sa ne ghideze starea, ziua, viata. Si e cu atat mai frumos
cand reusim sa avem ponderea cea mai mare catre o stare frumoasa si placuta :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu