Am stat zilele acestea si am analizat o situatie de viata la care, probabil, foarte putini ne gandim. Si am inceput cu mine. Mi-am analizat limbajul. Am constientizat astfel ca proportia cea mai mare a cuvintelor folosite erau insotite de celebrul “nu”. Ce se invartea in jurul ideilor pe care incercam sa le transmit era cu precadere de panta aceasta a “nu-ului”. Am avut astfel un soi de tresarire constientizand ca, in loc sa imi canalizez energia in a incerca sa formulez totul pe principiul “da-ului”, obisnuinta si tentatia mea erau fix pe dos. Iata deci un prim exercitiu: am inceput sa reformulez din ce in ce mai des ce doream sa transmit si ce incepea cu “nu” :))
Un alt val mi s-a ridicat in momentul cand am realizat ca, atat
eu, cat si cei din jurul meu, suntem tentati sa povestim mai degraba ce nu ne
place, ce nu ne atrage, ce nu ne dorim. Dar nicidecum sa gasim opusul medaliei
si sa vedem si sa transmitem ce ne place, ce ne atrage, ce ne face fericiti, ce
ne dorim. Deciziile pe care le luam in viata de multe ori se invart in jurul
acestei stari oarecum duale pe care singuri ne-o generam. Ati sesizat sau
analizat vreodata cum va simtiti in compania unor oameni pozitivi, fericiti,
relaxati, inclusiv in limbaj, si cum va simtiti in preajma celor negativisti,
fara zambet, care sunt intr-o permanenta plangere, dar fara sa actioneze
vreodata? Asadar exercitiul numarul 2: stay focus on the good things ;)
Si este cu atat mai interesant sa ne intrebam ce trebuie efectiv
sa facem pentru a ne duce/readuce viata pe un fagas pozitiv, linistit, relaxat,
implicat, dedicat, motivat, si mai completati domniile voastre cu orice alt
termen...pozitiv ;) Si uite-asa am ajuns la exercitiul numarul 3: Actiunea ;) Daca
va ajuta, eu va pot spune ca am inceput de aproximativ o luna sa ma organizez
astfel: timp dedicat oamenilor dragi face to face, timp dedicat hobby-urilor - care la o adica se completeaza cu oamenii dragi ;) -, timp dedicat invatarii, timp dedicat
socializarii etc.
Mergand pe ideea celor prezentate mai sus, imi trece prin minte,
just like that, sa adaug ca pentru mine este teribil de important sa fiu intre
oameni in fata carora sa ma inclin cu respect, pozitivi, dedicati, capabili,
demni, respectuosi, in stare sa-si asume greselile, iar daca nu le recunosc,
cel putin sa transmita prin actiunile lor acea parere de rau pe care o resimti
cand gresesti, eficienti, organizati, dornici sa se depaseasca permanent.
Deci? Pe voi ce va face sa actionati si sa luati fraiele in mana? :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu