Maturitatea anilor si a relatiilor

   Cum multe din articolele mele pleaca de la discutii de viata avute cu oameni dragi mie, si cel de fata se incadreaza in aceasta categorie. Evident cu scopul de a reaminti oricui citeste niste idei/povesti de viata. Discutam astfel acum vreo doua zile cu o prietena in legatura cu anumite relatii si cum ne influenteaza acestea. 

   Mai exact, am avut un caz destul de interesant in ceea ce priveste o cunostinta comuna pe care o aveam si care, ca mai noi toti, are cont de Facebook. Acum zau, ca s-a inventat si vorba cea “n-ai Facebook, nu existi” :)) Care-i ideea? Pai, respectiva cunostinta si-a anuntat cu surle si trambite pe mai sus mentionatul site ca s-a logodit. Pana aici poate nimic in neregula, dar ca la scurta vreme sa-si etaleze rufele in public, parca nu mai este chiar atat de in regula. Si cu atat mai mult cu cat imi permit sa cred ca avand o varsta putem avea alte pretentii ...

   Toti avem relatii, toti invatam sa trecem prin ele, intr-un fel sau altul. Eu am invatat ca, indiferent de relatiile pe care le ai, cat conteaza o anumita persoana pentru tine, trebuie sa inveti sa iti asumi deciziile si actiunile, si sa te intrebi “Eu cu ce pot sa traiesc?”, “Care sunt defectele pe care le pot accepta omului de langa mine?”, “Pana unde pot face compromisuri menite sa ajute si de la ce punct inainte uit de mine?”, “Ce asteptari am de la aceasta relatie?” Si acestea sunt doar cateva dintre intrebarile care imi trec prin cap, tocmai pentru ca mai apoi sa nu ajungem sa reprosam absolut totul celuilalt, atunci cand o relatie merge altfel fata de ce am visat noi.

   Sa ne amintim ca orice relatie intampina probleme, gelozie, o vina pasata de la unul la altul asemeni unei mingi de baschet, si alte momente grele, dar ca de noi depinde cum le gestionam, ce si cat acceptam. Si nu, nu sunt de acord cu etalatul tuturor momentelor vietii noastre in public - poate si de aceea am ajuns sa ma intrebe prietenii de ce-mi pun cele mai multe poze pe Facebook doar cu mine :)) Sunt de acord ca trebuie sa ne adaptam vremurilor in care traim, si inclusiv relatiile trebuie sa ni le adaptam in consecinta. Dar la fel de mult cred ca este important ca din tot ce ne aduce schimbarea sa luam ce este mai bun, mai util si mai frumos.

   Pe cale de consecinta, zic ca este extraordinar sa avem respect, bun simt, implicare, demnitate, frumusete, prietenie, si nu in ultimul rand comunicare in relatiile noastre, indiferent de ce natura sunt ele. Luam aceste “ingrediente” impreuna, le-amestecam corespunzator dupa o reteta proprie si savuram rezultatul ;)

Hobby-urile noastre si cum reusim sa ne incarcam bateriile

   Astazi mi-a trecut prin cap sa astern aici cateva idei legate de hobby-uri, in particular, si despre cum reusim sa ne destindem si sa ne revitalizam, in general.

   Tocmai pentru ca de multe ori suntem mult prea prinsi in valtoarea lucrurilor agitate, treburi “administrative” care-si au si ele rostul lor, dar care de multe ori ne fac sa uitam de noi. Toti trebuie sa avem grija sa ne platim facturile, sa dam indexul de la curent, gaze sau mai stiu eu ce apometre, sa avem grija sa facem piata, ca deh, tre’ sa mai si gatim, sa trantim in masina de spalat niscaiva haine care ajung mai apoi intinse pentru a se usca si care sa fie si frumos calcate (cu fierul de calcat si nu in picioare :)) ). 

   Si uite-asa toate acestea, si multe altele, ne fac sa uitam de multe ori de noi si sa ne intrebam la un moment dat “Hmm, oare cat a trecut de cand am facut ceva pur si simplu pentru sufletul meu, pentru linistea mea, pentru bucuria mea..?”

   Si incetisor-incetisor, m-am regasit aici asternand o lista a lucrurilor care pe mine ma incanta teribil de mult si de care caut sa ma bucur cat mai des cu putinta - zilnic, saptamanal, lunar ;)

•  Sa ascult muzica, radio
• Sa citesc carti, reviste, articole
• Sa scriu
• Sa fac & sa mi se faca poze
• Sa ies cu oamenii dragi in plimbari
• Sa savurez cafeluta de dimineata si mult ceai
• Sa simt razele soarelui gadilandu-mi fata
• Sa-mi cumpar...diverse (ce inteleg prin diverse, intr-o alta discutie - :D)
• Sa ma inconjor de oameni pozitivi si de la care sa am permanent de invatat
• Sa dansez
• Sa inot
• Sa ofer din cunostintele mele celorlalti
• Sa ascult oamenii dragi
• Sa ma joc cu copiii
• Sa ma bucur de vocea si prezenta oamenilor dragi
• Sa fiu alaturi de cei dragi atunci cand au nevoie
• Sa vizionez piese de teatru
• Sa mananc (ce interesant ca am ajuns sa trec asta pe post de hobby :))) )
• Sa gatesc
• ....

   Si tot scriind si tot scriind m-am trezit cu o lista lunga cat o zi de post :)) Hmm, si nici nu m-as fi gandit ca am atatea lucruri care imi plac. Si daca stau sa mai ma gandesc, cred ca mai pot adauga cate ceva :))

    Iar in final, trebuie sa recunosc ca sunt si curioasa din fire, astfel ca va intreb: voi ce hobby-uri aveti si cand a fost ultima data cand v-ati bucurat de unul din ele? :)

Despre puterea de a ne concentra pe lucrurile pozitive si despre deciziile pe care le luam in viata

   
   Am stat zilele acestea si am analizat o situatie de viata la care, probabil, foarte putini ne gandim. Si am inceput cu mine. Mi-am analizat limbajul. Am constientizat astfel ca proportia cea mai mare a cuvintelor folosite erau insotite de celebrul “nu”. Ce se invartea in jurul ideilor pe care incercam sa le transmit era cu precadere de panta aceasta a “nu-ului”. Am avut astfel un soi de tresarire constientizand ca, in loc sa imi canalizez energia in a incerca sa formulez totul pe principiul “da-ului”, obisnuinta si tentatia mea erau fix pe dos. Iata deci un prim exercitiu: am inceput sa reformulez din ce in ce mai des ce doream sa transmit si ce incepea cu “nu” :))

   Un alt val mi s-a ridicat in momentul cand am realizat ca, atat eu, cat si cei din jurul meu, suntem tentati sa povestim mai degraba ce nu ne place, ce nu ne atrage, ce nu ne dorim. Dar nicidecum sa gasim opusul medaliei si sa vedem si sa transmitem ce ne place, ce ne atrage, ce ne face fericiti, ce ne dorim. Deciziile pe care le luam in viata de multe ori se invart in jurul acestei stari oarecum duale pe care singuri ne-o generam. Ati sesizat sau analizat vreodata cum va simtiti in compania unor oameni pozitivi, fericiti, relaxati, inclusiv in limbaj, si cum va simtiti in preajma celor negativisti, fara zambet, care sunt intr-o permanenta plangere, dar fara sa actioneze vreodata? Asadar exercitiul numarul 2: stay focus on the good things ;)

    Si este cu atat mai interesant sa ne intrebam ce trebuie efectiv sa facem pentru a ne duce/readuce viata pe un fagas pozitiv, linistit, relaxat, implicat, dedicat, motivat, si mai completati domniile voastre cu orice alt termen...pozitiv ;) Si uite-asa am ajuns la exercitiul numarul 3: Actiunea ;) Daca va ajuta, eu va pot spune ca am inceput de aproximativ o luna sa ma organizez astfel: timp dedicat oamenilor dragi face to face, timp dedicat hobby-urilor - care la o adica se completeaza cu oamenii dragi ;) -, timp dedicat invatarii, timp dedicat socializarii etc.  

 

   Mergand pe ideea celor prezentate mai sus, imi trece prin minte, just like that, sa adaug ca pentru mine este teribil de important sa fiu intre oameni in fata carora sa ma inclin cu respect, pozitivi, dedicati, capabili, demni, respectuosi, in stare sa-si asume greselile, iar daca nu le recunosc, cel putin sa transmita prin actiunile lor acea parere de rau pe care o resimti cand gresesti, eficienti, organizati, dornici sa se depaseasca permanent. 

   Deci? Pe voi ce va face sa actionati si sa luati fraiele in mana? :)